Învăţătura Sfinţilor Părinţi despre icoane

           Sfântul Vasile cel Mare: Cinstea adusă icoanei se îndreaptă spre originalul ei”.
          Sfântul Grigorie de Nyssa: „Căci pictura cea tăcută grăieşte de pe ziduri, mult bine făcând”[1].    



[1] Leonid Uspensky, Teologia Icoanei în Biserica Ortodoxă, Editura Anastasia, București, 1994,  p. 33.

        Sfântul Nil Sinaitul ne vorbește despre importanţa icoanei în acest sens: „privind chipurile zugrăvite, cei care nu cunosc alfabetul şi nu pot citi Sfintele Scripturi să-şi aducă aminte de faptele curajoase ale celor care I-au slujit lui Dumnezeu fără Ocolişuri”[1].



[1] Leonid Uspensky, Teologia Icoanei în Biserica Ortodoxă, op. cit.,, p. 33.


        „Icoana este expresia Ortodoxiei ca învăţătură dogmatică şi morală; o revelare a vieţii în Hristos şi a tainelor iconomiei divine spre mântuirea oamenilor.”[1]; ea „oglindește Ortodoxia în modul cel mai plenar și exhaustiv, cu toată profunzimea şi toată întinderea posibilă”[2].



[1] Leonid Uspensky, Teologia Icoanei în Biserica Ortodoxă, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2012,  p. 136.
[2] Ibidem, p. 136.

         „Contemplarea icoanei are menirea de-ai aduce pe credincioși la vederea duhovnicească a prototipului reprezentat”[1]



[1] Leonid Uspensky, Boris Bobrinskoy, Stephan Bigam, Ioan Bizău, Ce este icoana?, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 101.

         Icoana, întocmai ca Sfânta Scriptură, ne arată termeiul ultim și sensul profund al fiecărei vieţi omeneşti. Ea ne dezvăluie calea de urmat precum şi mijloacele de a o îndeplini şi ne ajută să ne descoperim sensul propriei vieţi[1] şi anume acela de a dobândi sfințenia, de a ajunge sfinţi.



[1]Leonid Uspensky, Boris Bobrinskoy, Stephan Bigam, Ioan Bizău, Ce este icoana?,op.cit., p. 26.

      „Menirea icoanei nu este aceea de-a ajuta pur şi simplu memoria să-şi reprezinte evenimente istorice consumate şi prezenţele personale care au trăit în epocile trecute, ci mijlocește întâlnirea tainică şi reală totodată cu o prezență sensibilă.”[1]



[1] Leonid Uspensky, Boris Bobrinskoy, Stephan Bigam, Ioan Bizău, Ce este icoana?, op. cit., pp. 87-88.

         Sfântul Atanasie din muntele Sinai afirmă că privind icoana, credinciosul se întărește în credinţa lui Hristos: „iar când vedem numai chipul Lui dumnezeiesc zugrăvit, socotim că ne privește din cer și ne închinăm și cădem în faţa Lui”[1].



[1] Sfântul Ioan Damaschin, Cele trei tratate contra iconoclaștilor, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 213.


       Icoana este o Biblie deschisă, cu comentariu, pe înțelesul tuturor, "ferestră spre eternitate", "o teologie transpusă în culori", care a tâlcuit în graiul culorilor dogma ortodoxă.