„Dacă iconograful nu a reușit să trăiască
el însuși ceea ce pictează....nu va putea să cuprindă icoana în totalitatea ei”[2].
„Pentru
a crea o figură iconică, nu este de ajuns o descriere abstractă și, de aceea,
și aici trebuie să vezi ceva cu proprii tăi ochi duhovnicești”[3].
[1]
Pavel Florenski, Iconostasul, Editura Fundația Anastasia, București, 2009, p. 227;
„La
baza icoanei stă experiența spirituală”[1].